Dl M isi renoveaza casa: a pus parchet nou, a varuit, a vopsit in culori pastelate si si-a comandat usi noi, de culoarea ciresului, cu manere de culoarea bronzului, ca sa se asorteze cu...ansamblul.
Suna telefonul: "Dl M? Sunteti fericitul si proaspatul posesor a cinci usi de culoarea ciresului, cu manare de culoarea bronzului". Dl M se bucura retinut, dar se vede ca, in sinea lui, poate gazdui o galerie de fotbal: "Oleee, ole, ole, oleeeee, am uuusi, am uuusi!"
Tocmeste oameni sa ii aduca usile acasa si sa le monteze. Cand, o data tipla data jos, stupoare! Trei usi de culoarea ciresului, cu manare de culoarea bronzului, care se incadrau perfect in ansamblu, si doua de culoarea ciresului, cu manare argintii, ca doua intruse la o petrecere a burlacilor.
Dl M comenteaza descumpanit: Dar...dar astea doua nu se potrivesc cu ansamblul...
Oamenii tocmiti incearca sa dreaga situatia: Haideti, ca nu e mare lucru, le puneti si dumneavoastra la camerele alea din spate si le montati fata in fata, sa fie de efect.
Dl M: Nu pot sa le pun fata in fata la camerele din spate.
Oamenii tocmiti: Pai, de ce?
Pentru ca nu se potrivesc cu ansamblul, le raspunde calm dl.M., iar isonul i-l tine d-na M. "pai sigur ca nu se potrivesc".
Da telefon la firma, sa anunte neconcordanta din ansamblu, firma isi cere scuze si promite ca, in doua zile, intrusele vor fi inlocuite.
Trec doua zile tensionate, mai trece inca una, moment in care dl M se hotaraste sa rezolve singur problema si facem o descindere la firma respectiva.
Scena 1
(intr-un birou al unui depozit de mobila, parchet, usi etc)
Dl Florica (un batranel pe jumatate chel si cu ochelari grosi de vedere, vorbeste la telefon): 7 acacia dreapta si 5 de cires stanga, la rampa!
Dl M: Buna ziua, am vorbit acum trei zile cu dvs, sa-mi inlocuiti doua manere argintii cu doua manere de culoarea bronzului.
Dl Florica: Aha! Dar nu va pot ajuta acum. Urcati la d-na Viorica, e la etajul doi, tot pe partea asta.
Scena 2
(urcam, acelasi tip de birou)
D-na Viorica (putin mai relaxata decat dl Florica): Da, spuneti.
Dl M: Am venit sa-mi schimbati doua manere argintii cu doua manere de culoarea bronzului.
D-na Viorica: Ptiiiii, m-ati prins intr-un moment, n-am timp nici sa mor. (Sunt sigur ca ansamblul domnului M merita o prima victima). Moment in care d-na Viorica incepe sa recite aceeasi poezie pe care am auzit-o si la parter: 5 stejar albit stanga si 4 cires dreapta, la rampa! In tot acest timp, pe langa noi se tot foiau muncitori care tot ridicau usi si le tot carau la lift, intr-o frenezie demna de Sarbatoarea usilor, montata pe ritmuri de "West Side Story", cu d-na VIorica, prim-solista, recitand in mijlocul scenei: 4 de cires, 4 de acacia si 3 de stejar albit, la rampa!
Dl M: Pai, cu manerele cum ramane?
D-na Viorica: Mergeti jos la dl Florica, sa va dea un baiat.
Dl M: N-am nevoie de un baiat, am doi, amandoi sunt insurati, la casele lor, am nevoie de manere.
D-na Viorica: Ii spuneti sa va dea un baiat ca sa va caute manere...
Scena 3
(din nou in biroul de la parter)
Dl Florica: 3 de cedru si 10 de acacia, peste drum, la magazin, ca asteapta un client! Dumneavoastra?
Dl M: Cu manerele, d-na Viorica m-a trimis inapoi la dvs.
Dl Florica: Dom'ne, m-ati prins intr-un moment prost, azi n-am timp nici sa mor (imi spun: in ritmul asta, oamenii astia prind suta fara probleme)
Dl M: Deja m-ati amanat trei zile...
Dl FLorica (smulge un baietandru din forfota de caratori de usi): Mergeti cu Ciprian la subsol, vin si eu acum si vedem ce putem face. Marius! 7 de stejar albit, la rampa, repede!
Scena 4
(ajungem cu Ciprian la subsol)
Dl M: Acum ce facem?
Ciprian: Il asteptam pe dl Florica.
Dl M: Mai dureaza?
Ciprian da din umeri
...
Apare dl Florica: 5 de cedru stanga, 5 de stejar dreapta, la rampa! Dumneavoastra? (de parca nu ne-a vazut in viata lui...)
Dl M: Cu manerele..
Il intreb: Aveti un frate geaman?
Dl Florica: Nu, nu, sunt singur la parinti, imi raspunde si striga in gura mare: 4 mahon stanga, 4 stejar alba stanga si 3 cires dreapta, la rampa! Revine: Manerele...Ciprian, cauta in depozit manere si adu-le domnului.
Ciprian: Pai...nu avem manere in depozit...
Dl Florica (exasperat): Demonteaza de la unele si pune-le pe ale domnului!
Scena 5
(ajungem in depozit, o hala imensa, plina de stive de usi: de cedru, de cires, de stejar albit etc. Macar aici e liniste...)
Dl M: Acum ce facem?
Ciprian: De care va trebuie?
Dl M: De culoarea bronzului.
Ciprian: Pe dreapta, sau pe stanga?
Dl M: Pe dreapta.
Ciprian: Nu cred ca avem. Nu am mai vazut manere de bronz pentru usa pe dreapta de doua luni
Dl M: Pai, eu am primit saptamana asta, dar am primit doar trei si imi trebuie cinci
Ciprian: Ma mir...
Dl M: Ca-mi trebuie cinci?
Ciprian: Nu, ca ati primit saptamana asta. Haideti sa cautam. Dumneavoastra (arata inspre mine) o luati pe acolo, dumneavoastra (arata spre dl M) o luati pe acolo, iar eu caut aici.
A urmat o scena ca in filmele americane din anii '80, cand doi detectivi zelosi cauta acul in carul cu fan al camerei de dovezi, inchisi pe dinafara de politistul care si-a terminat programul si a taiat-o acasa sa-si bea berea si sa se uite la meciul de baseball. Din cand in cand, dintr-un colt al halei se auzea cu ecou: AM GASIT! Scuzeee, e pe stanga. Sau: AHA! Stati, e tot argintiu, scuzeee. Va puteti doar inchipui cele doua momente de "evrika" si usurarea ca o zi lunga a luat sfarsit.
In drum spre iesire, ne-am intalnit din nou cu dl Florica: 4 de mahon, 5 de stejar, la rampaaaa! Dumneavoastra?
